Adresa noastra de e-mail este
desprepensii@gmail.com

23 mai 2013

Pensie pentru limita de varsta - reducere persoana cu handicap accentuat

Intrebare:

Buna ziua, sunt nascuta in februarie 1957, am lucrat 26 ani si 7 luni si apoi am intrat in pensie de boala in 2004, iar in 2013 mi-a fost sistata pensia de boala deoarece se zice ca legea s-a schimbat si nu ma mai incadrez.Am un handicap accentuat recunoscut din 2004, handicap din copilarie.Am posibilitatea sa obtin anticipat pensia? Va multumesc anticipat!

Raspuns:

Conform art. 58 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în funcţie de gradul handicapului, astfel:

b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

Prin urmare, in situatia in care vechimea in munca este in totalitate realizata in conditii de handicap preexistent, deci dupa data ivirii handicapului, astfel cum este aceasta atestata in certificatul de incadrare in grad de handicap, aceste persoane beneficiaza de o reducere de 10 ani din varsta standard de pensionare.

Astfel, avand in vedere data nasterii dvs., respectiv februarie 1957, varsta standard de pensionare este de 60 de ani si 8 luni, conform prevederilor Legii nr. 263/2010.

Conform art. 58 mentionat mai sus, la aceasta data, aveti conditia privind varsta de pensionare redusa in vederea inscrierii la pensie pentru limita de varsta, daca handicapul este preexistent calitatii de asigurat şi dacă aţi realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare (respectiv minim 20 de ani și 3 luni, condiţie pe care o îndepliniţi din cele specificate de dvs.).



Cu bine,
Specialist pensii.

17 mai 2013

Pensie de urmas sot supravietuitor - incadrare in grad de invaliditate

Intrebare:

Buna seara,
As dori sa stiu daca mama mea, nascuta in octombrie 1959, beneficiaza de pensie de urmas de pe urma tatalui meu
decedat in mai 2005, avand peste 15 ani de casatorie. Mama este casnica, este in intretinerea mea de la moartea tatalui
si este diabetica, hipertensiva, etc.

Multumesc anticipat,
cu respect, A. N.

Raspuns:

Conform art. 83 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, “Pensia de urmas se cuvine copiilor si sotului supravietuitor, daca sustinatorul decedat era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii”.

Regula generala de stabilire a pensiei de urmas pentru sotul supravietuitor este acea prevazuta de art. 85, respectiv la varsta standard de pensionare, la care se refera si intrebarea dvs.:
“(1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.
(2) In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus.”

Avand in vedere faptul ca mama dvs. este nascuta în luna octombrie 1959, varsta standard de pensionare este de 61 de ani si 7 luni, conform prevederilor legale in vigoare la aceasta data.
Prin urmare, poate solicita inscrierea la pensie de urmaș de la implinirea varstei de 61 de ani si 7 luni, respectiv din luna mai 2021.
Conform art. 86 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, “soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an”.
Pentru aceasta, mama dvs. trebuie sa se adreseze medicului expert al asigurarilor sociale, care va hotari asupra incadrarii sau neincadrarii intr-un grad de invaliditate, avand in vedere actele medicale prezentate.
In cazul incadrarii in gradul I sau II de invaliditate, iar tatal decedat indeplinea conditiile pentru acordarea unei pensii (pentru limita de varsta sau de invaliditate), va putea primi pensie de urmas dupa tatal decedat.


Cu bine,
Specialist pensii.

Cartea Alba FIC (Consiliul Investitorilor Straini), recomandari pentru sistemul de pensii

Consiliul Investitorilor Straini (FIC sau CIS) a publicat astazi Cartea Alba, document realizat o data la doi ani si care contine recomandari de politica publica pentru autoritatile romane.

- Extrase -

Regimul fiscal
Aspecte prioritare si recomandari FIC
Dezvoltarea sistemului de pensii private este benefica din moment ce destinde povara sistemului de stat care este depasit. Sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) trebuie protejat prin mentinerea calendarului existent de transfer al contributiilor sociale catre fondurile de pensii private. Deductibilitatea pentru contributiile la pensiile private (Pilonul III) ar trebui majorata la 1.000 EUR / an.


Piata fortei de munca si educatie
Aspecte prioritare si recomandari FIC
Un cadru solid, durabil si sustenabil al sistemului de pensii si prestatii sociale este o conditie esentiala pentru a mentine echilibrul macroeconomic general si pe cel al finantelor publice.
Bunul mers al administrarii fondurilor private de pensii, respectiv obtinerea de performante investitionale pozitive in beneficiul celor 6 milioane de clienti, depinde decisiv de un mediu legislativ propice, stabil si predictibil, care sa nu reverseze parametrii esentiali ai sistemului. Sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II), care acopera in prezent aproape 5,8 milioane de participanti, trebuie protejat prin mentinerea calendarului existent de transfer al contributiilor sociale catre fondurile de pensii private (cresterea ratei contributiei de la 4% in 2013 la 6% in 2016, cu cate 0,5pp anual).


Regimul fiscal

2.2.12. Continua dezvoltare a fondurilor private de pensii

Sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II), care acopera in prezent aproape 5,8 milioane de membri participanti, trebuie sa fie protejat prin mentinerea calendarului existent de transfer al contributiilor sociale catre fondurile de pensii private (cresterea ratei contributiei de la 4% in 2013 la 6% in 2016, cu cate 0,5 pp anual). De asemenea, viabilitatea in ansamblu a acestui sistem trebuie sa fie protejata, in special in ceea ce priveste eficienta costurilor.

Sistemul de pensii private facultative (Pilonul III), care administreaza economiile a circa 300.000 de participanti, ar trebui sa fie consolidat prin cresterea treptata a stimulentelor fiscale pentru a facilita aderarea la aceste fonduri de pensii. In statele vecine functioneaza deja stimulente fiscale mai consistente
pentru a incuraja economisirea privata in vederea pensionarii si, deci, atenuarea pe termen lung a presiunilor asupra bugetului public de pensii.

Recomandarile FIC
FIC recomanda continuarea cresterii ratei de contributie la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) cu 0,5 puncte procentuale pe an, de la 4% in 2013 la 6% in 2016, precum si extinderea in continuare a deductibilitatii fiscale aplicabile contributiilor angajatorilor la fondurile de pensii facultative (Pilonul III) de la 400 EUR / an in prezent la 1.000 EUR / an.


Piata fortei de munca si educatie

8.1. Piata fortei de munca

8.1.1. Progrese inregistrate

In anul 2010 a fost initiata o noua reforma a sistemului public de pensii (Legea nr. 263/2010) dar si dezvoltarea in paralel a sistemului de pensii private, prin cresterea contributiei la fondurile private obligatorii si prin cresterea deductibilitatii fiscale la fondurile private facultative.

Un cadru solid, durabil si sustenabil al sistemului de pensii si prestatii sociale este o conditie esentiala pentru a mentine echilibrul macroeconomic general si pe cel al finantelor publice. In 2012, deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat (BASS, sistemul public de pensii) a reprezentat 12,9 mld. RON (adica 2,9 mld. EUR, adica 2,1% din PIB), la care se pot adauga si alte cheltuieli cu pensiile necontributive, suportate din bugetul de stat (indemnizatia sociala pentru pensionari, pensiile agricultorilor, pensiile personalului bugetar din justitie, etc.). Ca urmare, dezechilibrul sistemului de pensii poate fi considerat in totalitate raspunzator pentru deficitul finantelor publice pe anul 2012.

Cu toate acestea, in ultimii anii au fost deja implementate mai multe masuri care au contribuit la readucerea sistemului de pensii pe un traseu mai sustenabil, in principal fiind vorba despre legea care instituie un sistem unic de pensii publice, precum si procesul de revizuire a prestatiilor sociale. Astfel, deficitul BASS s-a redus in fapt in 2012 fata de maximul istoric atins in 2011 (3,1 mld. EUR, adica 2,3% din PIB), datorita mentinerii valorii punctului de pensie, cresterii graduale a varstei de pensionare si restrangerii semnificative a numarului iesirilor noi la pensie (atat anticipate, cat si de invaliditate).

Avand in vedere sustenabilitatea inca precara a sistemului public de pensii, precum si prognozele demografice nefavorabile, doar reformarea parametrica periodica a sistemului public nu este suficienta, de una singura, pentru a consolida pe termen lung bugetul de pensii si a asigura pensii sigure si adecvate pentru generatiile viitoare de romani. In acest sens, continuarea dezvoltarii sistemului de pensii private lansat in perioada 2007-2008 este absolut necesara pentru imbunatatirea capacitatii generale a sistemului de pensii de a-si respecta promisiunile catre populatia activa. Doar suplimentarea sistemului public de pensii cu un sistem de pensii private (bazat pe capitalizare) puternic care sa suplimenteze componenta publica PAYG, va fi in masura sa atenueze presiunile unei populatii care imbatraneste rapid, precum si deteriorarea raporturilor de dependenta demografica si sistemica.

In paralel cu reformele din sistemul public, fondurile private de pensii au beneficiat, desi cu o oarecare intarziere, de continuarea dezvoltarii potrivit cadrului legal. Astfel, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au incasat in perioada 2010-2012 contributii in continua crestere, gratie majorarii procentului de contributie virat in administrare privata (de la 2% din veniturile brute lunare ale participantilor in 2008 si 2009 la 4% in 2013). De asemenea, fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au continuat sa atraga tot mai multi participanti dornici sa economiseasca pe cont propriu in vederea pensionarii si gratie extinderii deductibilitatii fiscale (pana la 400 EUR / an atat pentru angajator – suma scutita de impozit si toate contributiile sociale – cat si pentru angajat – suma scutita doar de impozitul pe venit).

De la lansarea lor din urma cu 5-6 ani si pana in prezent, fondurile de pensii private din Romania au ajuns la un numar de 6 milioane de clienti (conturi individuale), active nete de peste 10,2 miliarde RON si performante investitionale real-pozitive. Pilonul II a inregistrat, pe toata durata de functionare, un randament mediu anual de 11,5%, pana la finele anului 2012, cifra similara pentru Pilonul III fiind de 7,7%. Aceste rezultate indica faptul ca sectorul pensiilor private ar trebui sa beneficieze de o mai mare dezvoltare.

8.1.2.2. Sistemul de pensii

Predictibilitatea si stabilitatea legislativa reprezinta o conditie esentiala pentru atragerea si mentinerea investitiilor. In procesul de lansare si setare a sistemului de pensii private din Romania, actionarii societatilor de administrare a fondurilor de pensii au investit sume de peste 500 de milioane de euro, pentru care estimeaza un orizont de recuperare de 10-15 ani. Bunul mers al administrarii fondurilor private de pensii, respectiv obtinerea de performante investitionale pozitive in beneficiul celor 6 milioane de clienti, depinde in mod decisiv de un mediu legislativ propice, stabil si predictibil, care sa nu reverseze parametrii esentiali ai sistemului.

Recomandarile FIC

FIC recomanda mentinerea stabilitatii legislative in domeniul pensiilor private si a viabilitatii de ansamblu a acestui sistem, precum si adoptarea legii privind plata pensiilor private si unele masuri de incurajare a extinderii acoperirii fondurilor de pensii facultative (Pilonul III), prin dialog cu industria de profil.

8.1.2.3. Continuarea dezvoltarii fondurilor private de pensii

Sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II), care acopera in prezent aproape 5,8 milioane de membri participanti, trebuie sa fie protejat prin mentinerea calendarului existent de transfer al contributiilor sociale catre fondurile de pensii private (cresterea ratei contributiei de la 4% in 2013 la 6% in 2016, cu cate 0,5 pp anual). De asemenea, viabilitatea in ansamblu a acestui sistem trebuie sa fie protejata, in special in ceea ce priveste eficienta costurilor.

Sistemul de pensii private facultative (Pilonul III), care administreaza economiile a circa 300.000 de participanti, ar trebui sa fie consolidat prin cresterea treptata a stimulentelor fiscale pentru a facilita aderarea la aceste fonduri de pensii.

In statele vecine functioneaza deja stimulente fiscale mai consistente pentru a incuraja economisirea privata in vederea pensionarii si deci atenuarea, pe termen lung, a presiunilor asupra bugetului public de pensii. De exemplu, in Cehia (cea mai dezvoltata piata de pensii facultative din regiunea Europei Centrale si de Est), plafonul anual de deducere fiscala este de 8% din salariul brut, adica peste 900 de euro pe an pentru fiecare angajat (calculat la salariul mediu). De asemenea, statul ofera in contul fiecarui participant o contributie fixa suplimentara in valoare de circa 5 euro pe luna, adica un beneficiu net suplimentar de 60 de euro pe an, echivalent al unei deduceri fiscale de inca 400 de euro pe an pentru fiecare client. Astfel, plafonul total de deducere este de peste 1.300 de euro pe an, fapt care a dus in 16 ani la o acoperire de 90% a pensiilor private facultative in populatia activa a Cehiei. In Polonia, contributiile angajatilor la pensiile facultative sunt scutite in totalitate de impozitul pe venit, iar plafonul de deducere fiscala pentru angajatori este de 7% din salariul brut al angajatului, adica 600 de euro pe an, calculat la salariul mediu. In Ungaria, contributiile angajatilor sunt scutite in limita a 30% din contributii (peste 400 de euro pe an, calculat la salariul mediu), iar contributiile angajatorilor sunt scutite in totalitate de la plata impozitului pe venit. In Bulgaria, toate contributiile virate de indivizi in sistemul de pensii facultative sunt deductibile de la plata impozitului pe venit in limita a 10% din venitul anual al participantilor. In plus, contributiile virate de angajatori sunt deductibile integral in limita a 360 de euro pe an. In Estonia, contributiile la pensiile facultative sunt deductibile de la plata impozitului pe venit in limita a 15% din venitul anual al participantului. In Letonia, contributiile la pensiile facultative sunt de asemenea deductibile total in limita a 10% din venitul anual al participantului.

Recomandarile FIC

FIC recomanda continuarea cresterii ratei de contributie la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) cu 0,5 puncte procentuale pe an, de la 4% in 2013 la 6% in 2016. precum si extinderea in continuare a deductibilitatii fiscale aplicabile contributiilor angajatorilor la fondurile de pensii facultative (Pilonul III) de la 400 EUR/an in prezent la 1.000 EUR/an.

Sursa: www.apapr.ro